Orașele inteligente – de la primele proiecte la viziune integrată

Proiect de aviz inițiat și avansat către Comitetul Social și Economic European de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională –TEN (sinteză)

TEN/568
Orașele inteligente, ca forță motrice a elaborării
unei noi politici industriale europene
Bruxelles, 8 iunie 2015


Investițiile în orașe inteligente trebuie sprijinite prin: a) valorificarea sinergiei dintre fondurile publice existente, europene, naţionale și regionale și b) exploatarea posibilităților oferite de Fondul european pentru investiții strategice (FEIS).

Recomandări CESE succint:

  • Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente;
  • Ghișee unice de acces tehnico−financiar pentru orașele inteligente;
  • Platforma europeană de consiliere în materie de investiții;
  • Extinderea parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente.

Recomandări CESE, pe larg:

  • Comisia Europeană să instituie un Centru unic de acces european specializat pentru orașe inteligente, la care să participe direcţiile generale de resort, statele membre, CESE și Comitetul Regiunilor;
  • În fiecare stat membru să se constituie, prin urmare, ghișee unice de acces tehnico−financiar pentru orașele inteligente, care să fie conectate structural cu Centrul unic de acces european specializat în: a) politicile b) resursele pentru orașe inteligente;
  • Ghișeele unice ar trebui să fie deschise dialogului cu părțile interesate publice și private de la nivel local, pentru promovarea unor acțiuni de susținere la nivel național și la nivelul diverselor orașe de către grupuri consultative compuse din organizații ale societății civile și parteneri sociali;
  • Platforma europeană de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub – EIAH) din cadrul FEIS, aflată în curs de constituire, să pună în funcțiune o secțiune specială, dedicată orașelor inteligente;
  • Parteneriatul european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente (European Innovation Partnership for Smart Cities and Communities) să fie extins, astfel încât să participe și societatea civilă și CESE.

Platformă europeană a proiectelor pe baza caracteristicilor FEIS

CESE consideră că se cuvine promovată o Platformă europeană a proiectelor pe baza caracteristicilor impuse de FEIS, care:

  • să favorizeze apariția și integrarea proiectelor de orașe inteligente între statele membre;
  • să sprijine capacitatea de finanțare a proiectelor prin combinarea resurselor publice disponibile cu resursele private accesibile și cu formele de garanție care pot fi activate prin FEIS.

Piață comună pentru orașele inteligente – o necesitate esențială

CESE consideră că este esențial să se promoveze o piață comună pentru orașele inteligente, inclusiv prin intermediul unui cadru de reglementare armonizat, care să prevadă:

  • o revizuire la nivel european a instrumentelor de parteneriat public-privat, pentru a le face mai atractive pentru întreprinderi și pentru a le extinde sfera de acțiune și la servicii, element-pivot al economiei digitale;
  • instrumente pentru achiziții inovatoare și pentru achiziții înainte de comercializare (pre−commercial procurement);
  • mecanisme armonizate:
  • care să permită administrațiilor urbane să beneficieze în condiții de transparență de resursele economice obținute din:
    1. economiile de costuri;
    2. noile servicii generate de platformele ce vor fi promovate în orașele inteligente.
  • să încurajeze administrațiile urbane să reinvestească resursele economice menționate mai sus în alte proiecte inovatoare.

Orașele inteligente – forța motrice a noii politici industriale europene.
Trei măsuri necesare:


I. Definirea unui model de dezvoltare a orașelor inteligente mai avansat și mai eficace, care:

  • să depășească fragmentarea actuală;
  • să promoveze o viziune unitară a proiectelor, mergând cu mult mai departe decât integrarea TIC cu mobilitatea și eficiența energetică;
  • să insiste asupra inițiativelor care pot îmbrăca diverse forme la nivel local și a căror premisă să fie aceea de a viza:
    • impactul simultan asupra PIB,
    • creșterii, ocupării forței de muncă,
    • creșterii productivității (indicatori economici cantitativi),
    • creșterii calității vieții și bunăstării fizice și mentale a persoanei (indicatori economici calitativi).

II. Încurajarea investițiilor în orașe inteligente, într-o logică a parteneriatului public-privat care:

  • să valorifice în primul rând numeroasele fonduri europene disponibile;
  • să creeze sinergii între acestea și activitatea Fondului european pentru investiții strategice (FEIS)[1];
  • să aibă ca obiectiv adoptarea la nivel european a unui model de dezvoltare caracterizat prin:

a) capacitatea de a genera simultan beneficii sociale, de mediu, în materie de producție și de ocupare a forței de muncă[2],

b) garantarea perspectivei de rambursare a capitalului către coinvestitorii din sectorul privat.

III. Consolidarea prezenței și a rolului societății civile și partenerilor sociali în procesul de proiectare strategică, de realizare și de monitorizare ulterioară a orașelor inteligente este esențială pentru îmbunătățirea condițiilor de viață și de muncă ale cetățenilor și ale întreprinderilor.

Căi de realizare a noului model:


Realizarea acestui model este legată de o viziune mai integrată a proiectelor în orașe inteligente și de:

  • strategii mai puțin fragmentate la nivelul statelor membre și al Comisiei;
  • creșterea nivelului de standardizare și de integrare a programelor operaţionale, a elementelor constitutive și a instrumentelor financiare europene şi naţionale dedicate dezvoltării orașelor inteligente;
  • găsirea unor soluții financiare în măsură să înlesnească construirea unei „pârghii financiare” pentru resursele private, inclusiv prin utilizarea resurselor publice în vederea atenuării riscurilor;
  • afirmarea unei politici de achiziții publice strategice care să genereze clase de produse și servicii în măsură să îmbunătățească eficacitatea percepută de cetățeni, de administrația publică și de întreprinderi și să sporească competitivitatea specifică a unui teritoriu și/sau a unei rețele și/sau a unui sector de afaceri.

Condiții pentru multiplicarea impactului inițiativelor

Trei factori ar permite multiplicarea impactului inițiativelor în contextul unui plan european de investiții pentru orașele inteligente:

  • politici care să promoveze scalabilitatea soluțiilor[3], care, la rândul ei, depinde de standardizarea componentelor;
  • promovarea unei piețe comune a orașelor inteligente pentru a depăși acțiunile fragmentate și diferențiate de la o țară la alta și pentru a identifica instrumente comune ca răspuns la problemele apărute;
  • prezența unei abordări financiare unitare.

Soluții scalabile – elemente-cheie pentru volum adecvat de investiții private

Soluții scalabile implică posibilitatea de a extinde sau de a reproduce soluții existente, care este legată în prezent în special de microinfrastructurile experimentale și de sistemele de trafic inteligent și depind de implicarea marilor furnizori de tehnologie și de cooperarea dintre orașe.

Alte inițiative experimentale, deși deosebit de importante prin calitatea soluțiilor propuse sau prin capacitatea de asociere, la nivelul de bază, a cetățenilor ori întreprinderilor, prezintă un grad de specificitate care le limitează capacitatea de reproducere.

Scalabilitatea soluțiilor la nivel european este unul dintre elementele-cheie pentru atragerea unui volum adecvat de investiții private în cadrul parteneriatelor cu investiţii publice, adaptând pe această cale politicile pentru orașe inteligente astfel încât să genereze creșterea ratei de ocupare a forței de muncă, a PIB-ului, a productivității și a calității vieții.

Noua etapă în crearea orașelor inteligente

În special, CESE consideră că:

  • proiectele privind orașele inteligente ar trebui să prevadă ca soluțiile identificate să fie reproductibile și scalabile (deși recunoaște ampla autonomie de care se bucură orașele în ceea ce privește identificarea unor subcomponente ale celor șase piloni generici, care să corespundă cât mai bine specificului și nevoilor locale);
  • această reproductibilitate și scalabilitate trebuie urmărită și prin stimularea apariției unor standarde tehnice de interoperabilitate, de negociere și de deschidere în materie de soluții generice, astfel încât să se poată combina un nivel maxim de flexibilitate la nivel local cu posibilitatea de a încuraja dezvoltarea unor soluții cu valoare colectivă și generală, dar care să poată fi adaptate la exigențe specifice;
  • gradul de sustenabilitate economico-financiară a investițiilor inteligente poate crește prin înlesnirea, atât pentru marile întreprinderi, cât și pentru IMM-uri și întreprinderile nou-înființate – în special dacă acestea din urmă sunt în rețea cu cele dintâi –, propunerea unor soluții avansate pentru programele de intervenție pe teritoriul european;
  • de asemenea, eficiența și eficacitatea capitalurilor publice și private utilizate pot fi sporite, încurajând alocarea celor dintâi pentru finanțarea subcomponentelor sau componentelor proiectelor în cazul unei disfuncționalități majore sau totale a pieței, iar a celor din urmă pentru componentele cu o rentabilitate pozitivă sau ridicată;
  • eficacitatea acestui proces în materie de impact socioeconomic poate fi îmbunătățită prin intermediul unor platforme de cooperare între orașe care să urmărească reproductibilitatea și punerea în valoare a bunelor practici.

UE – prima platformă globală, prin piața comună a orașelor inteligente

Combinarea acestor măsuri ar putea conduce la crearea unei piețe comune a orașelor inteligente, care ar face ca UE să devină prima platformă globală de testare a modelului de dezvoltare descris mai sus, în măsură să genereze efecte semnificative în ceea ce privește:

  • majorarea sumei totale destinate investițiilor la care ar putea avea acces societățile de dimensiuni mari, mijlocii și mici, în contextul parteneriatului public-privat;
  • promovarea și integrarea, în cadrul proiectelor strategice, a sistemului întreprinderilor nou-înființate, al societăților inovatoare și de cercetare, care ar putea genera efecte de propagare semnificative în materie de tehnologii, de modele organizaționale și sociale și de impact asupra ocupării forței de muncă;
  • capacitatea aferentă de a mobiliza resurse financiare private, atrase de un cadru de acțiune mai coerent la nivel european și de utilizarea adecvată a resurselor publice pentru efectul de pârghie și pentru prevenirea riscurilor.

Fond specific dedicat orașelor inteligente – un pas înainte în dezvoltarea acestora

La nivel european sau al statelor membre nu există un fond specific dedicat orașelor inteligente, ci multiple posibilităţi de acces la finanțare care se referă la programe specifice[4].

Întrucât cadrul actual de reglementare nu permite luarea în considerare a unei regrupări a resurselor într-un fond unic, CESE consideră că este esențial:

a) să crească nivelul de coordonare între instituțiile implicate;

b) să crească sinergiile dintre politicile promovate de aceste instituții;

c) să se asigure claritatea și uniformitatea modalităților de comunicare dintre instituții, orașe și părțile interesate din sectorul public și privat.

Model de dezvoltare prin intervenții integrate – o soluție la fragmentarea actuală

Având în vedere nevoia de a stabili un model de dezvoltare prin intervenții integrate care să nu fie doar episodic, CESE este de părere că există riscul ca acest obiectiv să nu fie realizat pe deplin din cauza naturii fragmentate a competențelor și a resurselor, atât ale Comisiei Europene (șase direcții generale care se ocupă transversal de orașele inteligente), cât și ale statelor membre, în care nu sunt întotdeauna clare atribuțiile și responsabilitățile ce revin administrației centrale, regionale și locale.

Centru unic de acces european – un instrument operațional pentru intervenții integrate

CESE recomandă așadar Comisiei să înființeze un Centru unic de acces european specializat privind a) politicile b) resursele pentru orașe inteligente, cu participarea direcțiilor generale de resort, a statelor membre, a Comitetului Regiunilor și a CESE, care să aibă următoarele sarcini:

  • să centralizeze politicile de orientare, inclusiv pentru a reduce fragmentarea și birocrația;
  • să garanteze coordonarea politică și administrativă dintre UE, statele membre și localități pentru punerea în aplicare a modelului și a politicilor aferente;
  • să furnizeze informații armonizate autorităților care doresc să planifice acțiuni inteligente, inclusiv printr-o mai mare transparență a resurselor financiare disponibile și printr-o legătură clară între acestea și liniile bugetare;
  • să stimuleze lansarea parteneriatelor europene între întreprinderile publice și cele private;
  • să promoveze implicarea partenerilor sociali și a societății civile;
  • să îmbunătăţească schimbul reciproc de informații cu privire la bunele practici;
  • să încurajeze diseminarea modelului integrat și durabil de dezvoltare privind orașele inteligente la nivel național.

Centrul unic de acces european – modalități de funcționare

Centrul unic de acces european pentru orașe inteligente ar trebui să acționeze în sinergie cu FEIS, cu privire la care CESE reafirmă[5] că ar fi oportun să sprijine proiectele strategice de infrastructură cu valoare adăugată economică și socială, pentru a putea contribui la atingerea obiectivelor politice ale UE[6] vizând finalizarea pieței unice în domeniile transporturilor, telecomunicațiilor, infrastructurilor digitale, energiei, dezvoltării urbane și rurale, dezvoltării sociale, al mediului și al resurselor naturale.

Platformă europeană de proiecte pentru orașele inteligente

Datorită integrării Centrului unic de acces european și a FEIS, pe baza faptului că acesta din urmă oferă posibilitatea de constituire a unor platforme de proiecte și de finanțare la nivel european, național sau sectorial, CESE recomandă:

  • structurarea unei Platforme europene de proiecte pentru orașele inteligente care să permită promovarea unei abordări armonizate a capacității de finanțare a acestora printr-un proces de integrare a resurselor publice disponibile cu resursele private ce pot fi mobilizate și prin activarea unor forme publice adecvate de atenuare a riscului.

Platforma europeană de proiecte pentru orașele inteligente ar trebui să promoveze identificarea, agregarea și finanțarea proiectelor promovate în mai multe state membre, care corespund modelului de orașe inteligente pe care CESE îl propune Comisiei Europene spre adoptare.

Ghișee unice de acces tehnic şi financiar pentru orașele inteligente

CESE recomandă ca în toate statele membre să se înființeze „ghișee unice de acces tehnic şi financiar pentru orașele inteligente”, care să aibă drept scop:

  • menținerea celui mai înalt grad de coordonare cu Centrul unic de acces european pentru orașe inteligente, asigurând astfel diseminarea la nivel național a orientărilor de politică;
  • traducerea exigențelor locale în cerințe și viziuni care să se poată încadra în pilonii generici;
  • îmbunătăţirea utilizării de resurse publice nerambursabile și/sau cu dobânzi preferențiale pentru finanțarea inițiativelor care aparțin diferiților piloni generici;
  • furnizarea unui sprijin pentru structurarea celor mai adecvate instrumente de parteneriat public-privat și de achiziții publice, cu obiectivul de a promova o interacțiune rapidă, eficientă și eficace cu sistemul de întreprinderi;
  • identificarea celei mai adecvate arhitecturi financiare pentru a asigura integrarea resurselor publice și a celor pe care le vor putea pune la dispoziție investitorii privați, eventual cu o garanție suplimentară oferită de FEIS.

Platformă europeană de consiliere în materie de investiții

CESE speră ca, odată cu constituirea Platformei europene de consiliere în materie de investiții (European Investment Advisory Hub – EIAH), să fie creată o secțiune specială dedicată orașelor inteligente, care să dispună de cunoștințe de specialitate și de competențele cele mai adecvate pentru a garanta că sunt luate în considerare toate dimensiunile proiectelor.

Acțiuni de participare civică, rolul societății civile. Revizuirea cadrului de reglementare pentru un proces de elaborare a politicilor îmbunătățit


CESE formulează următoarele propuneri:

  • să se extindă inițiativa Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente[7] pentru a include actorii din societatea civilă, printre care și CESE, precum și pe cei din domeniile caracteristice celor șase piloni generici ai modelului propus de oraș inteligent, pe lângă operatorii din domeniul soluțiilor pentru mobilitate, pentru TIC și pentru aspectele de mediu, care în prezent sunt deja reprezentați;
  • fiecare stat membru să promoveze lansarea unor acțiuni de sensibilizare care să implice reprezentanți ai societății civile în fazele de identificare a nevoilor și cerințelor și de elaborare a strategiilor, prin înființarea unor grupuri consultative, atât la nivelul „ghișeelor unice de acces tehnico-financiar pentru orașele inteligente, cât și la nivelul orașelor interesate;
  • să se treacă la simplificarea și integrarea cadrului de reglementare, prin intermediul unei legislații europene comune, de preferință sub forma unei directive, cu scopul de a determina:
    • revizuirea instrumentelor de parteneriat public-privat pentru a le face mai atractive pentru întreprinderi și pentru a le extinde sfera de acțiune la servicii, element-pivot al economiei digitale;
    • îmbunătățirea instrumentelor pentru achiziții inovatoare și achiziții înainte de comercializare;
    • introducerea unor mecanisme armonizate pentru administrațiile urbane, care să le permită să beneficieze în mod transparent de o parte din fluxurile de numerar ce vor fi generate de noile servicii, bazate pe platformele care vor fi promovate la nivelul orașelor inteligente, cum ar fi cele ce decurg din utilizarea comercială a datelor deschise publice și private și a serviciilor deschise (open services); ele trebuie să determine administrațiile urbane să reinvestească o parte din economiile obținute și din încasările provenite din exploatarea infrastructurii și din prestarea de servicii în consolidarea și extinderea proiectelor inteligente.

Material alcătuit în baza documentului: Proiect de aviz inițiat și avansat către Comitetul Social și Economic European de Secțiunea pentru transporturi, energie, infrastructură și societatea informațională (TEN). Citiți documentul integral aici:

[1] Propunerea Comisiei de regulament de modificare a Regulamentelor (UE) nr. 1291/2013 și (UE) nr. 1316/2013, COM(2015) 10 final.
[2] CE estimează o creștere cu 2,8 milioane de locuri de muncă până în 2018 (Start-up Europe, conferința CESE din 10 noiembrie 2014).
[3] Deja prevăzute de către PE, a se vedea nota de subsol 6.
[4] Pe lângă programele diverselor state membre bazate pe integrarea între resursele naționale și fondurile structurale (FEDER, FSE, FEADR), există fonduri europene care pot finanța aspecte specifice ale unui oraș inteligent, cum ar fi Orizont 2020, Mecanismul pentru interconectarea Europei (MIE), programele COSME, URBAN, LIFE.
[5] Avizul ECO/374 – Un plan de investiții pentru Europa.
[6] Comunicările CE Piața unică a telecomunicațiilor – COM(2013) 634 final; Uniunea energetică europeană – COM(2014) 520 final, COM(2015) 80 final și COM(2015) 82 final; Piața unică a transporturilor – COM(2014) 22 final.
[7] Prezentată de Grupul la nivel înalt al Parteneriatului european pentru inovare privind orașele și comunitățile inteligente, 14 octombrie 2013 (http://ec.europa.eu/eip/smartcities/).